Ecocardiografie de stres

ECOCARDIOGRAFIA DE STRES

Ecocardiografia de stres este un test care folosește imagistica cu ultrasunete pentru a arătă modul în care pompează sânge în organism mușchiul inimii.

Ce urmărește?
Pacienții cu blocaje ale arterelor coronare pot avea sau nu simptome minime în repaus. Cu toate acestea, simptomele și semnele bolilor de inimă pot fi demascate prin realizarea exercițiului fizic.
În timpul acestuia, arterele coronare sănătoase se dilată și dezvoltă un canal mai deschis decât o arteră cu un blocaj. Această dilatare inegală face ca mai mult sange să fie adus la mușchiului inimii de o arteră normală.
În contrast, arterele reduse în calibru determină un flux redus la zona aceasta de distribuție. Acest lucru face ca musculatura implicată să “moară de foame” în timpul exercițiilor fizice.
“Înfometarea” poate produce:
– simptome, cum ar fi: disconfortul toracic sau dificultăți de respirație necorespunzătoare
– anomalii ECG
– circulația redusă a mușchiului inimii.
Circulația redusă a mușchiului inimii poate fi recunoscută cu ajutorul ecocardiografiei, prin examinarea mișcării pereților ventriculului stâng (camera de pompare majoră a inimii).

Ce rol are?
Ecocardiografia de stres este folosită în principal pentru a detecta o reducere a fluxului sanguin la nivelul inimii – boala coronariană.
De asemenea, rezultatele ecocardiografiei de stres pot ajuta medicul:
– să determine eficiența tratamentului de inimă și să facă unele modificări la acesta, dacă este necesar
– să diagnosticheze boala coronariană
– să determine cât de bine pompează sânge inima
– să vadă dacă inima este mărită.

Când se recomandă?
Este indicat să faci o ecocardiografie de stres dacă:
– ai dureri în piept, respirație dificilă la efort sau palpitații (un posibil semn al unei boli cardiace ischemice)
– aparții unui grup cu risc cardiovascular mediu sau ridicat (e.g. sindrom metabolic, diabet zaharat sau factori de risc coronarian multipli), chiar dacă nu ai simptome
– urmezi un tratament pentru o boală cardiovasculară cunoscută și medicul solicită o evaluare a tratamentului sau a capacității funcționale
– ești/urmează să fii inclus într-un program de recuperare medicală
– intenționezi să începi un program de exerciții fizice și prezinți un risc ridicat pentru bolile de inimă
– urmează să ai o intervenție chirurgicală.

Precauții
Este recomandat să-i spui medicului cardiolog, înainte de realizarea ecocardiografiei, dacă:
– iei orice fel de medicamente, inclusiv medicamente pentru disfuncții erectile (e.g. Viagra)
– ești alergic la orice fel de medicamente, inclusiv anestezice
– ai probleme de coagulare sau iei anticoagulante
– ai probleme articulare și nu poți face efort fizic
– ești însărcinată.

Riscuri sau contraindicații
Ecografia nu prezintă niciun risc, nu este invazivă sau dureroasă și poate fi repetată ori de câte ori este nevoie.
Cu toate acestea, este contraindicată efectuarea ecocardiografiei de stres la mai puțin de 2-3 săptămâni de la debutul unei viroze (e.g. răceală, guturai, gripă), deoarece aceasta poate determina o afectare inflamatorie a inimii ascunsă în repaus.
Mai ales pentru că, în timpul sau după efort, aceasta poate să producă apariția unor tulburări severe de ritm cardiac sau o insuficiență cardiacă acută.
De asemenea, este contraindicat să faci o astfel de ecocardiografie dacă ești diagnosticat cu:
– infarct miocardic acut sau alte sindroame coronariene acute – în primele 48 de ore
– ritmuri cardiace foarte lente sau foarte rapide și valori ale tensiunii arteriale necontrolate terapeutic
– embolie pulmonară acută
– miocardită sau pericardită acute
– disecție acută sau cronică de aorta
– stenoză aortică strânsă
– insuficiență cardiacă decompensată, cu fenomene congestive prezente
– boli cardiace rare care se manifestă prin tulburări de ritm cardiac, în special ventriculare, care prezintă un risc crescut de moarte aritmică (e.g. displazia aritmogenă de ventricul drept, tahicardia ventriculară polimorfă catecolaminică)
– dizabilitate fizică, senzorială sau mentală, care împiedică fie o bună colaborare medic-pacient, fie efectuarea în condiții de siguranță a testului.
Important! Această enumerare este exhaustivă, nu exclusivă, iar aprecierea potențialelor contraindicații se face individualizat, pentru fiecare pacient în parte.

Ce trebuie și ce nu trebuie să faci înainte?
Înaintea efectuării unei ecocardiografii de stres:
1. Obligatoriu, fă-ți un consult cardiologic, o electrocardiogramă de repaus și o ecocardiografie transtoracică pentru a exclude fie o afecțiune cardiovasculară acută care să contraindice testarea, fie o boală cardiacă preexistentă și ignorată, care să se agraveze la efort.
2. Dacă este totul în regulă, după explicarea desfășurării testului, vei fi rugat să semnezi un formular de consimțământ.
3. Dacă este cazul, elimină pilozitatea excesivă toracică în vederea explorării. Acest lucru va ajuta la menținerea electrozilor lipiți de piele.
4. Alege o vestimentație și o încălțăminte comodă, deoarece vei depune un efort fizic moderat.
5. Pentru a evita hipoglicemia, este recomandat să mănânci cu câteva ore înainte de test. Testul va fi realizat la cel puțin 3 ore de la ultima masă.
6. În ziua testului, nu consuma: alcool, cafea, băuturi care conțin cofeină sau „energizante”.
7. Nu fuma cu cel puțin 2 ore înainte și după realizarea testului.
8. Întrerupe cu 2-3 zile înainte sau cel puțin în dimineața efectuării testului:
– medicamentele de uz cardiologic care pot influența semnificativ testul de efort, în special betablocantele
– digoxinul (modificările se vor efectua de către medic particularizate în funcție de boală și tratamentul tău).

Cum se realizează efectiv?
Ecocardiografia de stres se poate realiza în orice moment al zilei.
La Cardiocenter, medicii noștri folosesc pentru realizarea acesteia un cicloergometru special.

Cât durează?
Durata unei ecocardiografii de stres este, potrivit protocoalelor actuale, de 15-30 minute (testarea efectivă), dar, este bine să aloci cel puțin o oră pentru întreaga examinare pentru a include și pregătirea prealabilă.
Aceasta, deoarece se consideră că, la atingerea unui prag de 85-90% din nivelul maxim individual calculat, pacientul are o capacitate funcțională normală.
Dacă până la acest prag nu apar modificări ECG și ecografice sugestive sau simptome care să limiteze efortul, se exclude, în principiu, o boală cardiovasculară semnificativă hemodinamic.

Ce se întâmplă în timpul ecografiei?
1. Testul se realizează cu ajutorul unui cicloergometru special.
2. Testul începe prin măsurarea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale.
3. Acesta se continuă cu realizarea unei electrocardiograme de repaus și a unei ecocardiografii transtoracice.
4. Se aplică pe corp 6 până la 12 electrozi, care sunt conectați la un aparat EKG și la un calculator, ce monitorizează și înregistrează activitatea electrică a cordului. Bine de știut! Electrozii pot fi reci atunci când sunt așezați de piele, de aceea este posibil să ai un mic discomfort. De asemenea, dacă zonele unde trebuie așezați acestea prezintă o pilozitate excesivă, acestea vor fi rase, în vederea explorării.
5. În timpul testării, pe braț se va aplica o manșetă pentru măsurarea tensiunii arteriale. Acest manșon se va umfla o dată la câteva minute, putând da o ușoară senzație de strângere la nivelul la care este aplicat.
6. Pe durata testului, trebuie să pedalezi o bicicletă asemănătoare cu cea obișnuită, urmând un anumit protocol, care presupune:
– menținerea unei viteze constante de pedalare
– creșterea în trepte a rezistenței la pedalat (fiecărei trepte îi corespund câte 30 W și are durata de 3 minute).
7. În mod obișnuit, pentru atingerea unei frecvențe cardiace maxime, se utilizează 3 trepte. La sfârşitul fiecărei trepte de efort, se măsoară: frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială şi se înregistrează un traseu ECG, concomitant cu analiza imaginilor ecocardiografice.
8. Aceste imagini vor arăta dacă există părți ale mușchiului inimii care nu funcționează bine, semn că nu au suficient sânge sau oxigen din cauza arterelor îngustate sau blocate.
9. În timpul exercițiului fizic s-ar putea:
– să apară crampe musculare
– să te simți amețit sau obosit
– să ți se usuce gura și să transpire
– să simți o durere în piept, caz în care trebui să informezi urgent medicul.

servicii_ecocardiografie de stres_interior

În ce cazuri se poate opri testul?
Ecocardiografia de stres poate fi oprită la inițiativa medicului cardiolog sau la cererea ta, dacă:
– apar unele simptome sugestive (e.g. durere anginoasă, vertij, dispnee)
– tensiunea arterială sau frecvența cardiacă scad sau cresc excesiv
– apar tulburări de ritm cardiac
– apar unele modificări ECG sugestive pentru ischemie miocardică sau la atingerea frecvenței cardiace țintă care, de cele mai multe ori, este frecvența maximală (egală cu 220 minus vârsta în ani). La mai puțin de 85-90% din aceasta, în absența altor criterii, ecocardiografia de stres este neconcludentă pentru depistarea ischemiei miocardice.

Ce trebuie să faci și să nu faci după test?
După test, electrozii sunt îndepărtați și te vei putea întinde pentru a te odihni.
La fiecare 5 – 10 minute, medicul îți va măsura tensiunea arterială.
Nu este recomandat să faci baie sau duș fierbinte cel puțin o oră după test, deoarece apa fierbinte poate cauza amețeli sau leșin.

Care sunt limitele ecocardiografiei de stres?
Acestea sunt, de cele mai multe ori, determinate de:
1. limitele achiziției electrocardiogramei în timpul efortului, mai ales în cazul în care:
– urmezi un tratament cronic cu digoxin
– porți un stimulator cardiac
– prezinți diferite anomalii pe electrocardiograma de repaus, cum ar fi: bloc major de ramură stângă, hipertrofie ventriculară stângă, sindroame de preexcitație (tip Wolf-Parkinson-White) sau subdenivelare de segment ST mai mare de 1 mm.
2. achiziția imaginilor ecocardiografice în timpul efortului, în cazul în care:
– există anomalii locale ale toracelui
– suferi de afecțiuni pulmonare cronice precum emfizemul
– suferi de obezitate sau, în cazul femeilor, sânii sunt foarte mari.

Complicații cardiace sau non-cardiace
Ecocardiografia de stres poate avea o serie de complicații cardiace sau non-cardiace care sunt legate de efectuarea efortului fizic.
Acestea sunt rar întâlnite în practica curentă.
Analiza unui număr foarte mare de teste, realizate pe pacienți neselecționați, a arătat o mortalitate de 0,5 la 10.000 de teste efectuate.

Complicațiile cardiace, întâlnite cu o frecvență de 2,3 – 4,8 ‱, sunt reprezentate de:
– hipotensiune arterială
– insuficiență cardiacă acută
– ritmuri cardiace rare (în special atunci când cauza este boala cardiacă ischemică)
– tahiaritmii ventriculare
– sindroame coronariene acute.
Important! Oricare din aceste complicații este o indicație de oprire imediată a testului și de instituire a tratamentului adecvat, inclusiv defibrilare electrică sau alte manevre de resuscitare.
În aceleași studii, au mai fost citate și hipotensiunea sau lipotimiile post-efort, realizate, de regulă, prin mecanism vagal.

Din rândul complicațiilor non-cardiace sunt descries:
– durerile musculo-ligamentare sau articulare (de multe ori, cauza de oprire a ecocardiografiei la pacienții cu o condiție fizică redusă)
– starea de oboseală, care, uneori, poate persista mai multe zile după realizarea acesteia.

Află mai multe de la specialiștii noștri

Investighează starea de sănătate a inimii tale!

Programează-te acum