Fumatul-factor de risc cardiovascular

Știați că…
Fumatul ucide

Pe glob există 1,2 miliarde de fumători, ceea ce înseamnă aproximativ o treime din populaţia adultă. În România, 1 din 3 adulţi fu mează, iar dintre cei cu vârsta între 25 şi
34 de ani, 46% sunt fumători activi. În fiecare an, fumatul este responsabil de moartea a 4 milioane de oameni, iar în România 14% din numărul total al deceselor se datorează consumului de tutun.
În medie, o persoană care fumează 20 ţigarete pe zi trăieşte cu 7 ani mai puţin decât un nefumător. Fumatul reduce speranţa de viaţă, dar şi calitatea vieţii.

Fumatul este toxic
În fumul de ţigară se găsesc peste 4.000 de compuşi toxici, din care peste 45 sunt cancerigeni, adică pot declanşa un cancer.

Fumatul produce dependenţă
Nicotina este substanţa care produce dependenţa fizică de tutun, motiv pentru care fumatul este considerat o boală: adicţia de nicotină. Această dependenţă este mai puternică decât cea produsă de cocaină sau marijuana.

„Să te laşi de fumat e simplu. Eu am făcut acest lucru de o mie de ori.”
Mark Twain

[text_divider type=”double”]
Fumatul – ucigaşul nevăzut
[/text_divider]
Fumatul afectează sănătatea ta şi a celor din jur datorită substanţelor toxice, iritante şi cancerigene pe care le conţine fumul produs în urma arderii tutunului. Odată cu nicotina, un fumător inhalează aproximativ 4.000 de substanţe chimice, dintre care peste 45 sunt implicate în apariţia cancerului şi alte 400 au diverse efecte toxice asupra organelor corpului uman.

Cele mai nocive componente ale fumului de ţigară sunt:

Gudron (sau tar): reprezintă totalitatea particulelor solide din fumul de ţigară. Acestea includ şi substanţe cancerigene, cum este benzopirenul. Gudronul este maro şi lipicios, fiind responsabil de petele galben-maronii de pe dinţi, unghii, plămâni dar şi de pe textilele din încăperile în care se fumează: perdele, cuverturi, haine, etc.
Monoxid de carbon: un gaz letal, fără miros, care tinde să înlocuiască oxigenul din sânge, prin afinitatea sa mai mare faţă de hemoglobină (proteina care transportă oxigenul la ţesuturi). Astfel, inima unui fumător trebuie să muncească în plus pentru a asigura cantitatea de oxigen necesară bunei funcţionări a creierului, inimii, muşchilor şi celorlalte organe. Când inima nu mai funcţionează normal, toate organele suferă de pe urma fumatului datorită lipsei cronice a oxigenului.
Acid cianhidric: inhibă mişcarea cililor bronşici (mici firişoare care „mătură” substanţele străine din căile respiratorii). Astfel substanţ ele toxice din fumul de tigară se acumulează mai uşor în plămâni.
Radicali liberi: substanţe care afectează muşchiul cardiac şi vasele de sânge. Împre – ună cu colesterolul sunt implicaţi în depunerea de grăsimi la nivelul pereţilor vaselor de sânge – ateroscleroza.
Compuşi radioactivi şi metale (cum ar fi poloniu, arsenic, cadmiu, plumb): sunt implicaţi în apariţia cancerului şi în afectarea sistemului nervos, rinichi lor, ochilor, plămânilor.
Nicotina: pe lângă inducerea dependenţei fizice, nicotina produce şi vasoconstricţie, tahicardie (creşterea frecvenţei bătăilor cardiace), tulburări endocrine.

[text_divider type=”double”]
Efectele Fumatului
[/text_divider]

Efecte asupra organismului
Tutunul afectează corpul uman în totalitate, efectul nociv începând în momentul contactului cu fumul de
ţigară şi continuând să se manifeste ani de zile.

Sistemul respirator:

iritarea întregii mucoase respiratorii, care se poate manifesta prin tuse iritativă, „dresul vocii”,
senzaţia de „ceva în gât”, nas „care curge” sau nas înfundat, gât uscat etc.;
respiraţie grea datorită îngustării căilor respiratorii şi excesului de secreţii la acest nivel („bronşita
cronică”);
alterarea mecanismelor de apărare, cu acumularea de substanţe toxice, ceea ce determină afectarea plămânilor şi apariţia emfizemului pulmonar. Acesta se însoţeşte de oboseală la eforturi din ce în ce mai mici, ajungându-se ca nici activităţile de îngrijire personală să nu se poată face.
infecţii pulmonare mai dese şi care se vindcă mai greu;
apariţia astmului bronşic;
cancer pulmonar.

Sistemul imun:

scade capacitatea de apărare împotriva infecţiilor;
vindecarea se face mai greu.

Sistemul osos si muscular:

scăderea masei musculare şi a densităţii osoase.

Cancer:

pulmonar: unul din 5 fumători este diagnosticat cu cancer, iar din 10 pacienţi diagnosticaţi cu cancer pulmonar, 9 sunt fumători;
al cavităţii bucale, nasului, gâtului;
de esofag, stomac, pancreas, vezică urinară, col uterin, sân.

Alte efecte:

iritarea şi inflamarea stomacului şi intestinului;
risc crescut de ulcer;
alterarea gustului şi a mirosului;
apariţia prematură a ridurilor;
afectarea gingiilor şi a dinţilor.

La bărbaţi:

impotenţă;
scăderea fertilităţii datorită scăderii numărului şi mobilităţii spermatozoizilor;
modificarea nivelului de hormoni sexuali.

La femei:

scăderea fertilităţii;
tulburări de ciclu menstrual;
masculinizare;
menopauză precoce;
risc crescut de tromboze la femeile care iau pilule anticoncepţionale;
risc crescut de cancer de col uterin.

În sarcină şi la copil:

complicaţii ale sarcinii;
avort spontan, naştere prematură;
greutate mică la naştere a copilului şi moarte subită la sugar;
risc crescut de infecţii respiratorii în primul an de viaţă;
scăderea performanţelor intelectuale ale copilului, tulburări de comportament;
risc crescut de apariţie a astmului bronşic.

[text_divider type=”double”]
Efecte asupra aparatului cardiovascular
[/text_divider]

Fumatul reprezintă unul dintre factorii majori de risc pentru boli cardiovasculare, având efect
aditiv cu ceilalţi factori de risc.
Statisticile arată că:

o treime dintre decesele prin cardiopatie ischemică se datorează fumatului;
nouă din zece pacienţi cu arteriopatie periferică sunt fumători;
fumătorii au risc de anevrism aortic de opt ori mai mare faţă de nefumători;
fumatul creşte riscul de accident vascular cerebral cu 50% la persoanele sub 65 ani;
femeile care fumează şi utilizează contraceptive orale au risc de 10 ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare.

1. Hipertensiunea arterială apare la fumătorii cu valori tensionale normale, iar la cei cunoscuţi hipertensivi o agravează.
2. Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză, producând un dezechilibru între HDL (colesterolul „bun”) şi LDL (colesterolul „rău”), acesta din urmă acumulându-se în peretele arterial şi îngustând vasele.
3. Alte vase afectate sunt cele de la nivelul membrelor, frecvent fiind necesare amputaţii; fumatul produce şi îngustarea arterelor care irigă creierul, crescând riscul de accident vascular cerebral.
4. Fumatul creşte riscul de tromboză coronariană (cheaguri de sânge în arterele care irigă inima) prin creşterea vâscozităţii sângelui.
5. La fumători apare mai frecvent spasmul coronarian (îngustare temporară a vaselor inimii) manifestat
prin angină pectorală şi chiar infarct miocardic.
6. Creşterea frecvenţei cardiace, care în asociere cu un conţinut scăzut în oxigen al sângelui solicită în plus inima, uneori apărând aritmii cardiace (bătăi neregulate).
7. La pacienţii cu operaţii cardiovasculare – by-pass – fumatul creşte riscul de reapariţie a stenozei sau ocluziei la nivelul acestor „punţi” vasculare.
Riscul unui bărbat cu vârsta între 35 şi 40 de ani de a suferi un infarct miocardic non-letal este de 4 ori mai mare dacă este fumător. În cazul femeilor, riscul este de 5 ori mai mare pentru cele care fumează.

[text_divider type=”double”]
Doar dacă…
[/text_divider]

„Fumez foarte puţin.” Studii epidemiologice au demonstrat legătura direct proporţională între numărul de ţigări fumate pe zi şi incidenţa bolilor cardiovasculare. Chiar şi 2-3 ţigări pe zi sunt periculoase, riscul continuând să existe. Amintiţi-vă că un fumător din doi este afectat de boli cauzate de fumat.
„Fumez ţigări light sau ultralight (uşoare).” În ultimii ani companiile de tigari au început să producă ţigarete cu conţinut scăzut de nicotină. Însă studiile efectuate nu au demonstrat scăderea riscului cardiovascular la cei care optează pentru acest tip de tutun. Ţigările cu filtru neperforat produc o cantitate mai mică de gudron şi nicotină comparativ cu cele fără filtru, în schimb eliberează monoxid de carbon în aceeaşi cantitate. Ţigările cu filtru perforat produc o cantitate nesemnificativ mai mică de monoxid de carbon deoarece fumătorul astupă – cu degetele sau cu salivă – orificiile din filtru.
„Fumez trabuc sau pipă.” S-a presupus că trabucul are un risc coronarian mai redus, deoarece fumul de trabuc nu se inhalează. Totuşi persistă riscul producerii bolilor cardiovasculare, mai ales la cei care înlocuiesc ţigara cu pipa sau trabucul, deoarece aceştia fumează trabucul ori pipa ca pe o ţigară – adică inhalează fumul mult mai bogat în substanţe nocive.
„Sunt nefumător, dar cei din jurul meu fumează.” În acest caz, sunteţi un fumător pasiv, fiind expus fumului produs prin arderea unei ţigări. Fumul de la celălalt capăt al ţigării conţine o cantitate mare de substanţe toxice prezente şi în fumul inhalat de un fumător. Aceşti compuşi nocivi produc aceleaşi efecte asupra organismului unui nefumător ca şi în cazul unui fumător. Prin urmare, fumatul pasiv „conferă” un risc crescut de boli cardivasculare.

[text_divider type=”double”]
De ce să renunți
[/text_divider]

Cei din jurul meu îmi spun cât de tare îi deranjează că fumez, dar pe mine lucrul acesta ma omoară.”
Wendy Liebman

Sănătatea ta
Indiferent de varstă sau de cât timp fumaţi, renunţarea la acest obicei vă va ajuta să trăiţi mai mult şi mai bine. Stoparea fumatului înlătură efectele nocive ale acestuia asupra organismului şi prin urmare scad „şansele” de a fi încadrat în statisticile bolilor şi deceselor cauzate de tutun.

Beneficiile renunţării:

după 20 de minute: tensiunea arterială revine la normal;
după 8 ore: se normalizează nivelul monoxidului de carbon din sânge;
după 24 de ore: scade riscul de producere a infarctului miocardic;
după 2-3 săptămâni: se ameliorează circulaţia sângelui şi funcţia plămânilor. Respiraţia devine mai uşoară.
după un an: riscul cardiopatiei ischemice scade la jumătate faţă de un fumător, iar riscul unui accident vascular cerebral devine egal cu al unui nefumător;
după 10 ani: riscul cancerului pulmonar este la jumătate comparativ cu un fumător;
după 15 ani: riscul cardiopatiei ischemice devine egal cu cel al unui nefumător;
efecte imediate şi vizibile: îmbunătăţirea gustului şi a mirosului, dispariţia mirosului neplăcut al respiraţiei („halena”), hainelor şi părului, ameliorarea aspectului tenului.

Costurile material

Fumatul costă. Calculaţi câţi bani cheltuiţi pe ţigări în fiecare zi timp de un an. Suma poate să vă surprindă. Acum întrebaţi-vă cum aţi vrea să cheltuiţi aceşti bani.

Motive sociale

Fumatul este considerat un viciu – o pornire nestăpânită şi statornică spre rău (conform DEX). Mulţi angajatori au interzis fumatul la locul de muncă şi preferă să angajeze nefumători, unul din motive fiind faptul că un fumător creşte cheltuielile angajatorului prin absenţe mai frecvente cauzate de îmbolnăviri mai dese. De asemenea, prin legislaţie s-a restricţionat fumatul în locuri publice pentru a ne proteja pe toţi – fumători şi nefumători – de efectele negative ale inhalării fumului de ţigară.

Sănătatea celor din jur

Fumatul afectează sănătatea ta, dar şi pe cea a celor din jurul tău. Renunţând la fumat poţi deveni un exemplu pentru ceilalţi, în special pentru copii.

[text_divider type=”double”]
Cum să renunț
[/text_divider]

„Fumatorii deseori afirmă: nu-mi spune de ce să renunţ, ci cum să fac! „

Nu există o formulă magică care să stopeze fumatul. În schimb, avem câteva „chei” care asigură succesul:
1. luarea deciziei;
2. alegerea zilei din care nu mai fumaţi;
3. planul de lucru;
4. menţinerea statutului de nefumător.

1. Luarea deciziei de a renunţa la tutun este momentul cel mai important. Gândiţi-vă la motivul pentru
care vreţi să faceţi acest pas: sănătatea, anturajul, banii. Sau pur şi simplu: „mi-a ajuns”. Important, însă, este Motivul tău personal, acel „ceva” esenţial pentru tine, care te va face să-ţi spui, atunci când vor apărea tentaţiile interioare ori exterioare, „Nu, mulţumesc, eu nu mai fumez pentru că…”.

2. Alege-ţi Ziua 1 (Z1) – prima zi ca nefumător.
Alege perioada în care crezi că îţi va fi mai uşor – în zilele de odihnă sau în cele în care lucrezi; în concediu sau când eşti la serviciu. În cazul femeilor, este indicat să nu fie în perioada premenstruală.
Şansele cele mai mari de a renunţa definitiv la fumat le au cei care se lasă „dintr-o dată”. Reducerea
treptată a numărului de ţigări nu are şanse de succes pe termen lung.

3. Fă-ţi un plan.

Analizează-ţi viaţa de fumător: de ce fumezi, care sunt situaţiile, persoanele, locurile, obiectele care „cer” o ţigară. Recunoaşte-ţi ritualurile, tabieturile dar şi momentele când aprinzi o ţigară fără să conştientizezi gestul.

Găseşte un înlocuitor pentru fiecare tip de ţigară. Atenţie, trebuie să fie lucruri/ activităţi care îţi plac! Scrie-ţi planul şi prinde-l cu o pioneză în locul/locurile cele mai dragi pentru fumat. Dacă ai mai încercat, adu-ţi aminte ce te-a făcut să reîncepi fumatul şi gândeşte-te cum vei reacţiona într-o situaţie asemănătoare.

Pregăteşte Ziua 1:

Asigură-ţi cele necesare înlocuirii ţigării: apă, ceai, fructe, legume, bomboane fără zahăr, mingiuţe anti-stress, mătănii etc.
Gândeşte-te cum ai putea schimba obiceiurile şi situaţiile în care fumezi „din automatism”: cafeaua de dimineaţă, prânzul, privitul la televizor, şofatul etc. Alege alternative care să-ţi placă.
Anunţă anturajul de intenţia ta şi roagă-i să te sprijine. Prietenul adevărat nu îţi va mai da niciodată o ţigară! Dacă crezi că te ajută, nu mai participa măcar timp de o lună la ocaziile sociale la care se fumează, pentru a evita tentaţiile. Atunci când se consumă şi alcool, este mult mai greu să rezişti tentaţiei de a fuma.
Identifică activităţi care te relaxează şi îţi crează o stare de bine: plimbarea, gimnastica, masajul, excursiile, mersul cu bicicleta ori cu rolele, vizite mai dese la coafor/cosmetică etc.
Fă-ţi deja o programare!
Calculează-ţi ţigările astfel încât să le termini în ziua anterioară Z1.
Dacă te înspăimântă ideea că vei întrerupe brusc, încearcă, în zilele premergătoare Z1, câteva trucuri: fumează ţigări de calitate proastă, stinge-le la jumătate, amână momentul fumatului.
Gândeşte pozitiv, amintindu-ţi doar de ceea ce vei câştiga. Adu-ţi aminte de Motiv.
Consultă un medic specialist.

Din Z1:

Îndepărtează ţigările, brichetele, chibritele, scrumierele şi alte lucruri care te fac să te gândeşti la ţigări.
Pune în aplicare tot ceea ce ai ales că ai vrea să faci în locul fumatului: activităţi relaxante, consumul de fructe, legume, lichide, „joaca” cu diverse obiecte pentru a-ţi ţine mâinile ocupate etc.
Gândeşte pozitiv: „De azi eşti din nou nefumător. Eşti pe drumul cel bun; poate îţi este greu, dar merită.” Conştientizează lucrurile bune care ţi se întâmplă, aminteşte-ţi de Motiv.
Consultă un medic specialist.

4. Menţinerea statutului de nefumător.
Acum, că ai redevenit nefumător, începe o nouă provocare: aceea de a te menţine nefumător! Pentru a reuşi, ţine cont de câteva sugestii:

Nu te alarma dacă te vei simţi mai rău înainte să îţi fie mai bine! Primele 2 săptămâni reprezintă perioada sevrajului de nicotină care se poate manifesta prin dorinţa intensă de a fuma, nelinişte, iritabilitate, dificultăţi de concentrare, tulburări ale somnului, constipaţie, transpiraţii. Aminteşte-ţi că aceste simptome sunt trecătoare: nicotina se va elimina din organism în două-trei zile, iar sevrajul poate continua încă una-două săptămani.
Respectă planul propus.
Când apare „nevoia” de o ţigară sau o tentaţie: aminteşte-ţi de Motivul pentru care ai redevenit nefumător, de lucrurile bune care ţi se întâmplă, şi fă ceva astfel încât să îţi distragă atenţia. Aplică planul. Aminteşte-ţi că e o senzaţie trecătoare.
Dacă „ţi-a scăpat” o ţigară… Nu te descuraja. Dacă nu ai rezistat tentaţiei, atunci să fie doar un puf, nu o ţigară întreagă. Aminteşte-ţi Motivul. Uită-te la plan. Identifică ce te-a făcut să fumezi şi evită respectiva situaţie. Şi… încearcă iar. Perseverenţa este cheia succesului.
Nu alege sticks-uri, covrigei, snacks-uri, gogoşi şi alte produse făinoase care aduc doar calorii, nu şi substanţe nutritive.
Seminţele, alunele, nucile consumate în cantităţi moderate te pot ajuta pe termen scurt pentru a avea mâinile ocupate.

Nu mai fumezi? Meriţi o recompensă!

Dormi mai târziu de dimineaţă;
Îţi cumperi ceva care ţi-ai dorit – poate fi şi o mică prăjitură…
Îţi cumperi o floare;
Mergi la film sau în parc;
Mergi la un cabinet de cosmetică, sală de fitness, masaj etc.;
Schimbi poziţia mobilei din casă/ din birou;
Schimbi culoarea părului;
Sau zilnic pui într-o puşculiţă banii pe care îi cheltuiai cu ţigările şi, după 2 săptămâni, îţi satisfaci un capriciu cu banii strânşi.

Cu ce te poate ajuta un medic cu pregătire în asistenţa fumătorilor…

Sprijin pentru găsirea Motivului;
Realizarea „planului de acţiune” prin sugerarea unor „trucuri” pentru depăşirea dependenţei comportamentale, corectarea unor idei/ atitudini greşite legate de perioada post-fumat, recomandarea unor metode naturiste;
Prescrierea de produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic;
Suport în perioada post-fumat;
Şi, nu în ultimul rând, răspunsuri bazate pe date ştiinţifice şi pe experienţa altor fumători.

Cu ce NU te poate ajuta un medic cu pregătire în asistenţa fumătorilor…

Să te determine SĂ VREI să renunţi la ţigări;
Să îndepărteze tot discomfortul – psihic şi fizic – asociat cu renunţarea la fumat.

[text_divider type=”double”]
Terapia de renunțare la fumat
[/text_divider]
Fiind o dependenţă de drog – nicotină – există tratament medicamentos pentru cei care doresc să renunţe la fumat. El trebuie însă recomandat de medic, care este singurul în măsură să stabilească indicaţiile şi contraindicaţiile.

Terapia medicamentoasă cu bupropion

Medicamentul care conţine bupropion este folosit din 1982 ca antidepresiv şi din 1990 şi-a dovedit eficienţa în ameliorarea sevrajului nicotinic. El scade nevoia acută de a fuma şi, parţial, şi senzaţia de foame asociată uneori sevrajului tabagic.

Acest medicament se administrează numai la indicaţia medicului, cu o săptămână înainte de Z1. De aceea, administrarea unei singure pastile nu are nici un efect! Durata tratamentului este de două luni. Este contraindicată utilizarea la pacienţii cu epilepsie, anorexie sau bulimie nervoasă, alergie la bupropion.

Metodele de substituţie nicotinică

Mulţi fumători au avut mai multe tentative de a renunţa la fumat până când au reuşit pe deplin. Eşecurile s-au datorat şi dificultăţii de a depăşi sevrajul nicotinic. Pentru a reduce simptomele acestuia se utilizează cu succes terapia de substituţie nicotinică. Prin această metodă se asigură organismului o doză mică de nicotină, suficientă pentru a înlătura simptomele de sevraj de nicotină, dar fără a se mai administra celelalte substanţe toxice din ţigară. Este lesne de înţeles că, atunci când se folosesc aceşti produşi, nu se poate fuma!
Plasturele, guma de mestecat, tableta sublinguală sau inhalatorul cu nicotină sunt formele cele mai frecvente. Alegerea metodei optime de substituţie nicotinică se va face de către medic în funcţie de stilul de viaţă, numărul de ţigări fumate zilnic, alte boli asociate, preferinţele pacientului etc.

Plasturele cu nicotine Este un dispozitiv care eliberează nicotina prin piele. Există plasturi de diferite concentraţii şi se recomandă purtarea lor 16 sau 24 de ore. Se aplică de obicei dimineaţa pe pielea curată, uscată şi cu pilozitate redusă. Se începe cu plasturi cu concentraţie mai mare de nicotină timp de o lună, ulterior se vor folosi plasturi cu concentraţie mai mică de nicotină. Durata utilizării plasturilor este de două- cinci luni. Efectele adverse sunt legate de doza de nicotină, tipul plasturelui, caracteristicile pielii şi modul de aplicare. În general sunt rare şi constau în iritaţii ale pielii. În acest caz se recomandă schimbarea mărcii de plasture şi scăderea dozei de nicotină.
Guma de mestecat cu nicotine Este un preparat ce conţine nicotină care se absorbe prin mucoasa bucală. Este disponibilă în concentraţii de 2 mg şi 4 mg. Pentru rezultate optime se recomandă mestecarea lentă până simţiţi un gust piperat, apoi se depozitează între gingie şi mucoasa obrazului.
După 3-4 minute se reia mestecarea ei, până reapare gustul piperat, după care se depozitează între gingie şi obraz, dar pe cealaltă parte. Utilizarea gumei cu nicotină ca pe o gumă obişnuită determină iritarea mucoasei stomacului şi scăderea marcată a eficienţei ei.
Se va evita consumul de cafea şi sucuri de fructe înainte cu 15 minute sau în timpul mestecării gumei.
Durata tratamentului este de una până la trei luni. Efectele adverse ale consumului de gumă pot consta în gust neplăcut, ulceraţii ale mucoasei bucale, greaţă. Acestea se pot datora mestecării rapide sau înghiţirii nicotinei. Guma de mestecat poate fi combinată în asociere cu plasturele cu nicotină.
Tablete sublinguale cu nicotine Reprezintă o alternativă pentru guma de mestecat cu nicotină.
Tabletele se găsesc în concentraţie de 2 mg şi 4 mg. Plasate sub limbă se topesc lent şi eliberează
progresiv nicotina. Durata tratamentului este de trei luni. Nu se recomandă consumul de alimente sau lichide cu 15 minute înaintea utilizării tabletelor. Efectele adverse posibile includ greaţă şi tulburări ale somnului.
Inhalatorul cu nicotine Se administrează sub forma de puff-uri prin care se inhalează nicotina. Spre deosebire de alţi inhalatori care eliberează medicamentul în plămâni, acesta descarcă nicotina în cavitatea bucală. În plus este eficient prin faptul că imită gestul fumării unei ţigări. Posibile efecte adverse constau în tuse, iritarea gâtului.

Vareniclina
Vareniclina este un alt medicament nou apărut pe piaţă. Nu conţine nicotină şi are un mecanism de acţiune asemănător cu cel al bupropionului, astfel că persoana care fumează nu mai simte plăcerea, relaxarea, calmarea, „recompensa” adusă de tutun. În acelaşi timp, previne simptomele de sevraj, motiv pentru care eficienţa pare a fi foarte mare.

Metode naturiste
În România există mai multe produse din plante „anti-fumat”. Efectul lor benefic pentru cei care doresc să nu mai fumeze nu este demonstrat ştiinţific, însă există fumători care au relatat că aceste produse le-au fost de ajutor, provocându-le senzaţie de greaţă.
Acupunctura, homeopatia, biorezonanţa sunt metode a căror eficienţă nu a fost dovedită de ştiinţă.
Renunţarea la fumat poate fi dificilă, dar nu imposibilă, drept dovadă stau milioane de oameni care au reuşit. Unii fumători reuşesc de la prima încercare şi nu suferă deloc, alţii au nevoie de mai multe încercări. Important este să încerci.
Pe lângă suportul familiei, prietenilor, colegilor, societăţii, nu uita că există şi medici care te pot ajuta să depăşeşti mai uşor etapa de sevraj de nicotină.